GÂNDURI DESPRE LIBERTATEA CREAŢIEI

Libertatea creaţiei n-aş defini-o cu uşurinţă, ştiind cât de greu ani în şir i-am dus dorul. N-aş putea evalua cât de corect este să susţinem că în deceniile VII-IX aceasta lipsea cu desăvârşire, nici cât acum, după 1989, ne bucurăm de binefacerile ei. Erau şi atunci momente când aveam nu doar iluzia libertăţii, precum azi ne seduc „binefacerile” ei, dar nu în modul cuvenit apelăm câteodată la ele… În autonomia esteticului nu cred prea mult. Mi-e teamă uneori că nici nu putem crede în autonomia unei valori dependente de atâţia factori care-o susţin sau conservă şi asupra cărora putem opera adesea în mod arbitrar cu destulă uşurinţă, invocând tocmai ca motiv nobila emblemă a esteticului.>>

Comentariile sunt închise.

<span>%d</span> blogeri au apreciat: